Privirea ta mi-e drog, când lumea se dezbină
Și brațele-mi sunt scut, atunci când îmi e teama
Iar glasul tău e calm, când greul stă să vină
Și drumul mi-l găsesc, când glasul tău mă cheamă
Tu ai cheia în suflet, când dau de uși închise
Ai harta în privire, atunci când rătăcesc
Când realitatea-i ură, ești poarta către vise
Doar tu mi-ai arătat ce-nseamnă să iubesc
Aducător de ploi, când seceta m-apasă
Aducător de aer, când nu pot să respir
Tu dintr-o casă goală, ai prefăcut acasă
Și îmi aduni trăiri când toate le răsfir
M-ai ridicat în nori, când greul l-am trăit
Mi-ai arătat victoria, când luptele s-au dus
Mi-ai arătat dreptatea, când totu' era greșit
Mi-ai înviat speranța, când visuri au apus
Tu ce sădeai iubire, în sufletul meu mut
Tu ce-ai pornit furtuni și-ai potolit tornade
Tu cel ce mi-ai adus, vorbele să ascult
Tu, doar tu, mi le-ai făcut pe toate
Și sufletul tău cald, mi-a fost și vindecare
Când al meu suflet, era făcut bucăți
Tu, doar tu, ești tot ce văd sub soare
Și te-as iubi din nou, de-un infinit de dăți
