Consider că lumea are nevoie de încredere, că noi oamenii
avem nevoie de încredere unii în alții. Încerc să acord cât mai multă încredere
persoanelor care intră în viața mea, fie că intră pentru o viață, pentru o
lună, o zi sau doar câteva ore; încerc să nu mă iau după aparențe, încerc să le
ofer tuturor prezumția de nevinovat când aflu, cred sau presupun ceva.
Însă am
învățat că încrederea nu trebuie oferită oricui, că trebuie să fim precauți, că
trebuie să ne apropiem încet și cu grijă de oameni. Da, oamenii toți se nasc buni, însă din diferite motive sunt și oameni care ajung răi.
Am preferat să îl cunosc în loc să îmi fac o părere după ce
spuneau alții, am preferat să îi ascult varianta, am preferat să îi ofer
încrederea că poate fi mai bun atunci când îmi arătase că nu știe să fie om, am
preferat să îl susțin și să îl ajut să devină unul; dar am greșit, căci am eșuat. Nu avea nevoie de sprijin, ajutor sau încredere pentru un scop pe care el nici
măcar nu voia să-l îndeplinească, căci lui îi plăcea să fie așa; și cât de naivă
am fost să cred că el chiar vrea să fie mai bun, când făcea toate astea doar
pentru a mă ține lângă el. Când n-am mai putut să fac toate astea, sau când am
încetat să mai sper sau să mai cred în el, a început să își arate adevărata fire și față de mine, pe
care – măcar în legătură cu mine, încercase să o țină ascunsă. Atunci am realizat
cât am greșit, am realizat că nu toți oamenii merită încredere, că nu toți
merită sprijin și ajutor.
Vreau să cred în bunătatea din oameni - și cred în ea, vreau
să cred că oamenii pot fi ajutați să-și realizeze greșelile și să le îndrepte,
vreau să cred că dacă le oferim iubire, respect și înțelegere orice om poate fi
mai bun, mai corect; însă de acum o să am mai multă grijă la oamenii pe care îi
las să intre în viața și în familia mea.
Sunt oameni care nu vor să fie ajutați, care nu vor să se
schimbe, pentru că lor le este bine așa, pentru că pentru ei nu contează cât de
mult rău fac în jur, oameni pentru care binele celorlalți nu înseamnă nimic,
oameni care și-au ales drumul conduși de durere și frustrare, de neîmplinire, de
incompetență, conștienți de răul pe care îl fac în jur, oameni – pe care eu, prefer să îi țin departe.
Este important să vedem oamenii, să îi observăm, să îi
înțelegem, să le oferim încredere, însă la fel de important este să alegem cu
grijă oamenii cărora să le oferim toate astea. Este important să știm să ne sustragem dintr-o relație - de orice fel, care ne face rău, este important să nu lăsăm oamenii să ne rănească, este important să știm când trebuie să renunțăm și să plecăm mai departe. Este important să ne dăm seamă când trebuie să plecăm, și să realizăm că ducem singuri lupta spre bunătate. Este important să avem grijă pe cine lăsăm să intre în viața noastră și pe cine trebuie să scoatem din ea.
Sursă fotografie
Sursă fotografie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu