Consider o greșeală cel puțin gravă că de mici, în loc să avem încredere în medici și chiar și în spitale, ni se cultiva și agravează frica față de acestea din diferite motive. Cred că un factor major în asta sunt condițiile și unii oameni din acest mediu, un mediu de care ar trebui să ne simțim protejați, unde să ne simțim în siguranță.
Eu pot spune că nu am avut experiențe negative cu dentiștii, însă am avut cu spitalele. Poate și de acolo, poate nu, însă, din motive aparent nejustificate, încă de mică mi-a fost frică să merg la dentist. Deși nu am avut multe experiențe cu dentiștii, mai ales nu din acelea negative, am preferat să stau ani de zile cu durere în loc să merg să rezolv o problemă care putea fi rezolvată în maxim o oră.
După ani de zile în care o dată la câteva săptămâni, urmau zile în care nu puteam să rezist decât cu minim 4 calmante pe zi, a urmat una dintre cele mai cumplite săptămâni din viața mea. M-a durut un dinte atât de tare încât luam calmante la două ore, nu dormeam nopțile, nu puteam să mănânc, am slăbit 4 kg în 5 zile(și crede-ți-mă nu este un mod în care vrei să slăbești) așa că am luat decizia de a merge la dentist, după rugăminți ale prietenilor, rudelor, părinților. Am nimerit la o doamnă doctor care era mai speriată ca mine. Îmi amintesc că prima întrebare pe care mi-a pus-o a fost că de ce am venit la ea și nu am mers în altă parte. Da, maxim de siguranță mi-a oferit în acel moment. Până la urmă experiența nu a fost una dureroasă, chiar deloc, chiar dacă mi-a extras dintele care cu siguranță mai putea fi salvat. Asta a fost. Durerea trecuse, m-am bucurat vreo 3 luni fără să simt vreo durere de măsea. După aceea a început să mă doară o măsea. La început când băgam dulce, mai apoi, rece, apoi tot mai des. Același scenariu. Suportam durerea dintr-o frică nejustificată. Am ajuns iarăși la o perioadă în care luam la 7-8 calmante pe zi, acum vreo trei săptămâni. Din nou rugăminți să merg la dentist din toate părțile, același scenariu, aceeași durere pe care o suportam tot mai puțin așa că mi-am luat, din nou, inima în dinți și am plecat în căutarea unui dentist(spun căutarea, căci a fost mai dificil să găsesc unul din moment ce majoritatea sunt în concedii, plus că aveam anumite așteptări). Am ajuns până la urmă la un dentist tânăr, blând, calm, care lucra ușor și curat. Mâine o să mă duc a treia oară, căci aceasta a decis să-mi salveze măseaua. Am supraviețuit, nu m-a durut decât foarte puțin, durerea de măsea a dispărut complet, mă simt mult mai bine.
Ideea e că trebuie să avem grijă de noi, în toate domeniile, că nu trebuie să suportăm durerea, că trebuie să ne învingem fricile. Așa că mergeți cu încredere la un dentist/medic, întrebați de el, poate aveți persoane care au mai fost, căutați recenziile, căutați să fie exact ce aveți voi nevoie. Nu vă fie rușine să plecați când simțiți că ceva nu este în regulă, când vă doare. Nu vă temeți să întrebați de ce intervenții aveți nevoie, despre cost, despre timp sau despre orice altceva vă interesează. Sănătatea voastră este prioritară și aveți tot dreptul să știți totul legat de aceasta.
Nu lăsați lunile să treacă, nu vă complaceți în suferință, nu vă temeți și luați atitudine pentru sănătatea voastră. Lăsând timpul să treacă nu faceți decât să agravați, să vă prelungiți chinul, să vă distrugeți ficatul cu calmante, să ajungeți în situații și mai grave și mai neplăcute.
Așadar trăiți frumos și sănătos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu