M-a prins ... viața

Câtă vreme a trecut de când nu ne-am mai auzit ... aproape jumatate de an ...
Cam jumatate de an a trecut de când n-am mai scris nimic de fapt...
Ce s-a întâmplat? Păi cred că m-a prins viața... în agitația, nebunia, frica, frumusețea ei. Cred că m-am chinuit să pun pauză, start, apoi stop, iarăși start, iarăși pauză. Viața a apăsat ea, de la sine putere, pe unele dintre aceste butoane pentru mine, ca și pentru voi, sunt sigură.
Am vrut să scriu de cel puțin câteva sute de ori, n-am scris niciodată. Am vrut să fac multe, am făcut puține. Timpul a trecut ca și cum n-a existat niciodată, zăpada s-a topit, au început ploi reci, frunzele și-au recăpatat culoarea, a mirosit a pomi înfloriți, a căpșuni proaspăt culese, a primăvară, apoi s-au auzit ciocniri de ouă, s-au plimbat iepurași imaginari cu cadouri, s-a strâns familii, mult mai puține decât în ceilalți ani, unele nu s-au mai strâns deloc. S-a simțit aer rece și înfiorător, lumea a luat o pauză bine meritată. Apoi și-a reluat cursul, dar nu la aceeași viteză încă, nu în totalitate, niciodata la fel ca înainte. A răsărit soarele, puternic, fierbinte. S-au încins asfalturi, s-au golit rafturile de creme de soare și jucării gonflabile, oamenii au plecat în concedii și vacanțe.
S-au întâmplat multe, prea multe poate...
Sunt sigură că toți am trăit multe în aceste ultime șase luni, sunt sigură că majoritatea își vor aminti de ele mult timp de acum.
Mie mi s-au întâmplat multe ... am respirat mai mult, am stat departe cu trupul, aproape cu sufletul, am dus lupte interioare, am trăit aproape de oameni dragi, am făcut Paștele departe de familie, dar totuși cu oamenii dragi și iubiți, o altă parte din familie, m-am îndrăgostit, m-am mutat - fapt ce mi-a rupt o bucată de suflet, viitorul meu a fost incert, încă este, am luat câteva decizii, mai sunt multe de luat, am plâns, râs, dar cel mai mult am trăit cum am știut și putut.
A fost bine, a fost și greu.
Mă obișnuiesc, cu greul, cu frumosul, cu incertitudinea, cu speranța și cu visele.
Pentru voi cum au fost aceste șase luni? Ce-ați trăit? Ce ați învățat? Cum e totul la voi?