Doi ani de Puki

 

Astăzi se fac doi ani de cand am adus acasă un iepuraș mic, roșcat cu ochii negrii. N-aveam idee nici dacă e mascul sau femelă, nu că ar fi contat în vreun fel, dar e femelă, Puki e o ea. 

Am luat-o împreună cu o cușcă mică albastră, fără nicio informație legată de sexul sau vârsta ei, cu otită (aveam să aflu puțin mai târziu) și cu garanție - practic în cazul în care murea în primele 7 zile îmi dădeau altul ??? - așa avea să inceapă călătoria mea cu ea: ea mică, speriată dar curioasă, eu încă cu sufletul bucăti pentru iepurașul meu cu ochi albastrii. 

Ne-am adaptat pe drum. Eu - mult mai bine pregatită pentru ea decât pentru Axi, cu cușca și litiera pregătită, cu mâncare mult mai calitativă, cu mai multe informați despre ce are nevoie ea; ea curajoasă dar precaută, cu nevoie de atenție, încă speriată uneori, alteori extrem de lipicioasă.

Am trecut împreună prin otita luată de la petshop, a urmat o conjunctivită, a căzut și s-a lovit la cap, și o infecție cauzată de purici, renovarea apartamentului, mutarea într-un loc nou și multe altele mai mici.

Am petrecut fiecare zi împreună cu excepția perioadei în care s-a renovat apartamentul(când a stat la mami la sat pentru mai bine de o lună). 

A fost acolo mereu, tăcută dar prezentă, dulce, speriată, răutăcioasă, posesivă. Și eu am fost acolo mereu. Am luat-o peste tot cu mine, cu cortul ( urăște sa fie afară mai mult de 15 minute), cu trenul peste tot, la bunici, acasă sau oriunde stăteam mai mult de 12 ore. Cred c-au mai fost vreo două momente în care am lăsat-o la mami, o dată când am mers la Brașov într-o mini excursie și eventual încă o dată, în rest după mine a fost. 

Acum e liberă, cât de liber poate fi un animal ținut în apartament. Are toată casa la dispoziție, deși își preferă balconul, și dormitorul - sub pat. E un iepuraș care nu face prea multe și totuși face atâtea. Având-o pe ea, n-am fost niciodată singură. 

Bine, de curând ni s-a alăturat și un pisic alb cu negru, energic și deloc leneș, care o cam stresează și îi disturbă liniștea, dar despre asta poate în altă postare.

La mulți mulți ani alături de mine, iepuraș cu ochii negri. Ești exact ce am nevoie.