luni, 24 septembrie 2018

Viața e mult prea scurtă




Viața e mult prea scurtă pentru a fi fals, pentru a te minții pe tine sau pe alții, pentru a purta măști.

Viața e prea scurtă pentru a te complace în ea, pentru a face compromisuri de care nu ai nevoie, pentru a nu-ți urma visurile, pentru a asculta de alții cum s-o trăiești.

Este prea scurtă pentru a fi mai tot timpul nefericit, trist, dezamăgit, îndurerat. Pentru a lăsa fericirea să treacă pe lângă tine. Pentru a nu te bucura de tot ce îți oferă, și de cât de frumoasă e.

Viața e prea scurtă pentru a sta lângă persoane care te trag în jos, care te umilesc, care te rănesc constant, care nu îți fac bine, de la care nu ai ce învăța.

Viața e infinit prea scurtă pentru a ascunde ce simți, pentru a te opri din cunoașterea ta și a lumii, pentru a nu fi natural, pentru a nu fi fericit.

Viața e prea scurtă pentru a fi mereu agitat, obosit, stresat. Pentru a nu-ți permite să iei o pauză, pentru a nu avea grijă de tine și de corpul tău.

Viața este prea scurtă pentru a aștepta destine scrise în astre, pentru a aștepta momentul perfect care poate n-o să apară niciodată, pentru a aștepta ca viața să vină la tine.

Viața e prea scurtă pentru a fi egoist, pentru  nu împărți, pentru a nu te bucura de oamenii și ființele din viața ta.

Viața e prea scurtă pentru a face totul perfect, pentru a planifica totul, pentru a te lăsa pierdut printre detalii neimportante, pentru a nu-i lăsa pe alții să te iubească, pentru a nu te iubi pe tine.

Viața e prea scurtă ca să nu fie trăită, și a o lăsa pe ea să te trăiască pe tine.