vineri, 30 august 2019

Dragă domnule timp,



Aș vrea să te rog ceva. Da știu că probabil fiecare om te tot roagă chestii, știu că n-ai cum să onorezi toate cererile, știu, știu, știu. De aceea vin la tine c-o propunere. O înțelegere.
Vreau să-ți cer, dacă se poate - bineînțeles, dar te rog fă să se poată, să-mi retrăiesc ultimii zece ani. Staaaaai, nu mă refuza încă. Am zis că facem o înțelegere, da? Tu-
mi dai asta, iar eu, în schimb, sunt de acord să-mi iei ultimii zece ani din viață, stai, chiar ultimii cinsprezece. Și, n-o să schimb nimic, promit. Chiar de voi ști că e rău sau dureros sau greu, voi lăsa lucrurile să curgă la fel, n-o să o iau pe nicio altă cale, n-o să-mi repar greșelile, n-o să-mi vindec regretele, n-o să fiu mai bună, dar nici mai rea, o să las toți oamenii să intre și să iasă din viața mea exact cum au făcut-o, deși probabil îmi va fi greu. Și n-o să spun nimănui, promit din nou. O să știi doar tu cu mine.
Deci te rog, sunt dispusă să negociem. Trimite-mă pe când aveam 14 ani și așteptam să încep clasa a 8-a. Mai lasă-mă să mă bucur o dată de liceu, care mi-a găzduit unii din cei mai frumoși ani. Mai lasă-mă să copilăresc nițel, să merg o dată la câteva săptămâni la bunici, ca să fiu cu verișoarele mele. Mai dă-mi o dată, primul sărut, deși n-a fost cum mi-l așteptam și nici cu o persoană potrivită. Mai dă-mi toate îndrăgostirile scurte, toți fluturii din stomac, toate serile târzii găsindu-mă bătând la pas potecile satului. Mai dă-mi ieșirile pe câmp, cu cortul, pierduți în noapte, lipsiți de griji. Dă-mi chiar și diminețile de școală, pe care le uram atât. Dă-mi-l pe bunicu, chiar dacă doar pentru doi ani, dă-mi-o pe străbunica pentru încă nouă ani, în care să trec la fel de rar pe la ea. Dă-mi, te rog, cei trei ani jumate, cu iepurașul meu alb cu ochii albaștrii. Dă-mi fratele înapoi mic, pe când îmi facea Crăciunurile vi și calde. Dă-mi zilele cu mama și cu tata, dă-mi casa noatră cu doar trei camere. Adu-i pe frații mei mai aproape, unul la câțiva kilometri și sora în casă cu mine.
Dă-mi tot ce-am trăit, ce m-a făcut fericită sau tristă. Dă-mi tot ce-a fost atunci, și îți promit că voi sta mai mult să mă bucur și să simt, de fiecare părticică din viața mea de atunci. Îti promit c-am să trăiesc fiecare pas, și miros și gust. Adu-mi copilăria înapoi, doar pentr-un timp. Du-mă acolo unde totul era simplu, și bine, și frumos. Dă-mi tot ce mi-e frică să nu pierd acum, toate clipele de care țin cu toată puterea cât timpul se sustrage ușor din mâinile mele.
Te rog domnule timp, întoarce-ți privirea în trecut, în urmă cu zece ani, și azvârle-mă acolo, și lasă-mă să-mi calc aceeași pași. Și i-am, de acolo din coada vieții, ultimii zece ani.
Căci acum, doar timpul și amintirile, mai păstrează ce vreau eu mai de preț să mai trăiesc odată.
Mai lasă-mă viață, și tu timp, să-mi mai trăiesc cei mai frumoși ani, cu relele și bunele lor, dar cu toată splendoarea ce-au adus-o în viața mea.
 Cu dragoste și regret, un om oarecare.